Suflet de copil în trup de adult.

 

Am avut ocazia azi să asist la un episod cotidian destul de nostim.

Nostim și drăguț.

În fața mea în metrou, erau un grup de baieței, cam de școală primară cred și o mămică cu fetița ei.

La un moment dat unul din băieței o observă pe fetiță.

Îi aruncă o privire.

Mai stă ce stă și iar întoarce capul.

La un moment dat domnișoara noastră simte că este privită.

Și de aici încolo a început un joc de schimb de priviri între cei doi.

Dar nu era doar un schimb de priviri și atât.

Inspira ceva mai mult.

Deschidere.

Curiozitate.

Sinceritate.

Inocență.

Privind toată scena nu am putut să nu schițez un zâmbet larg pe față.

Cu toții am fost așa.

Odată ce am crescut, am devenit adulți.

Lucrurile s-au mai schimbat.

Dar nu ne oprește nimeni să ne păstrăm sufletul de copil într-un trup de adult!

 

 

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s